Tratatele internaționale și regionale de drepturile omului ratificate de Republica Moldova și mecanismele create de ele

• Declarația Universală a Drepturilor Omului (adoptată în 1948)
• Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (adoptata în 1966, ratificat de Republica Moldova în 1990)
• Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (adoptata în 1976, ratificat de Republica Moldova în 1990)
• Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (adoptata în 1965, ratificată de Republica Moldova în 1993)
• Convenţia asupra eliminării tuturor formelor de discriminare faţă de femei (adoptata în 1979, ratificată de Republica Moldova în 1994)
• Convenţia cu privire la Drepturile Copilului (adoptata în 1989, ratificată de Republica Moldova în 1993)
• Convenţia ONU Împotriva Torturii (adoptata în 1984, ratificată de Republica Moldova în 1995)
• Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ale omului (adoptată în 1950, ratificată de Republica Moldova în 1997)
• Carta Europeană Socială Revizuită (adoptată în 1966 )
• Convenţia cu privire Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi (adoptata în 2006, ratificată de Republica Moldova în 2010)

Fiecare dintre tratatele menționate au creat mecanisme de monitorizare a implementării drepturilor specificate în aceste documente internaționale, care evaluează periodic modul în care statul parte (care l-a ratificat) asigură realizarea acestor drepturi populației aflate pe teritoriul său. Denumirea mecanismelor coincide, în mare măsură, cu denumirea tratatelor care le-a instituit:

Cu excepția Curții Europene a Drepturilor Omului (care este un mecanisme creat la nivelul Consiliului Europei și nu al Organizației Națiunilor Unite, precum celelalte tratate internaționale specificate mai sus), fiecare dintre Comitetele respective primește o dată la patru ani rapoarte comprehensive, din partea Statului Parte, privind progresele înregistrate în asigurarea realizării drepturilor omului în perioada de raportare. De menționat că procesul de raportare este unul deschis și permite, încurajează participarea la raportare și a organizațiilor societății civile, care pot depune rapoarte alternative, interacționa cu membrii Comitetelor, dar și asista la ședințele de audiere a rapoartelor Statului, care are loc în Geneva.

Funcțiile raportării Statului Parte la Comitetele ONU:
• Revizuirea modului de implementare a tratatelor
• Identificarea punctelor forte și a punctelor slabe
• Solicitarea asistenței internaționale a experților pentru a îmbunătăți modul de implementare a convențiilor
• Îmbunătățirea colectării și analizei datelor privind modul realizării drepturilor omului
• Îmbunătățirea cunoștințelor privind Convenția
• Consolidarea coordonării în cadrul Guvernului în procesul de implementare
• Consolidarea dialogului cu organizațiile societății civile și cu instituțiile naționale de promovare și protecție a drepturilor omului (Oficiul Avocatului Poporului și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității )
• Schimbul de experiență la nivel internațional

În perioada anilor 2016-2017 situația drepturilor omului în Republica Moldova a fost revizuită de către șase Comitete ale ONU: Comitetul pentru Drepturile Omului, Comitetul pentru drepturile economice, sociale şi culturale, Comitetul pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, Comitetul pentru Drepturile Copilului, Comitetul Împotriva Torturii, Comitetul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

Concluziile Comitetelor (denumite Concluding observations) privind progresele realizate de Republica Moldova, în perioada ultimilor patru ani, în domeniul drepturilor omului, în limbile română, rusă și engleză, pot fi accesate la acest link:
http://md.one.un.org/content/unct/moldova/en/home/publications.html

O altă funcție nu mai puțin importantă a mecanismelor de monitorizare a drepturilor omului menționate mai sus este oferirea interpretării oficiale a prevederilor tratatelor respective, astfel încât statele semnatare (numite purtători de obligații), dar și populația de pe teritoriul său (deținătorii de drepturi) să aibă o înțelegere unică privind conținutul acestor drepturi și modul în care acestea urmează să fie realizate. Interpretările oficiale ale tratatelor efectuate de Comitete ale ONU se numesc Comentarii Generale și au putere obligatorie pentru Statele Parți ale tratatelor respective.

De asemenea, Comitetele ONU au funcția de a primi și examina plângeri individuale privind încălcarea drepturilor omului. Asemănător cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Comitetele vor examina modul în care Statul a asigurat realizarea drepturile garantate de Convenție (care a instituit Comitetul), în baza plângerilor individuale.